Print this page

Consultanta financiara credite bancare

05.05.2008

Ghid pentru alegerea unui credit avantajos


  • Rata lunara mica nu reprezinta neaparat un avantaj
  • Dobanda scazuta in perioada fixa va creste cu aproximativ 3 p.p.
  • Creditele in euro, in continuare mai ieftine decat cele in lei
Category: Stiri financiar-bancare

Ultimele statistici au aratat ca peste 50% din populatia Romaniei este datoare la banci. Fara a fi atins nivelul de saturatie, activitatea de creditare se mentine la cote maxime, in detrimentul economisirii, pe fondul perceptiei cresterii semnificative a nivelului de trai. Romanii au inceput sa castige mai mult, fapt care a atras cu sine si posibilitatea de a avea mai multe bunuri, in mare parte achizitionate prin credit bancar. Ca atare, piata creditelor a cunoscut o diversificare a modalitatilor de finantare, prin produse dedicate specificului tranzactional si situatiei financiare individuale. Astfel ca alegerea celui mai bun produs bancar poate deveni o adevarata aventura. Motivele alegerii trebuie sa tina seama de mai multe aspecte: costuri atractive, rapiditate, flexibilitate si acceptarea unei game variate de castiguri in calculul veniturilor. Nici serviciile aditionale, precum internet banking, self banking, asigurare de viata inclusa, mesaje pe telefon cu valoarea ratei lunare de achitat si termenul maxim de plata nu sunt de neglijat, cantarind greu in departajarea multitudinii de oferte.

Rata lunara si rata dobanzii nu sunt criterii relevante de comparare a creditelor


Cea mai frecventa greseala atunci cand sunt comparate doua credite este de a folosi drept criteriu de departajare rata lunara. O rata mai mica tenteaza pe marea majoritate a solicitantilor, insa acestia trebuie sa retina ca rata nu reflecta nici pe departe costul real al creditului, fiind indicatorul pe care orice banca il poate controla foarte usor. Simpla practica de colectare a comisioanelor la acordare si extinderea perioadei de rambursare fac rata lunara mult mai scazuta decat a altor banci care percep comisioanele lunar. De exemplu, un credit ipotecar de 50.000 euro acordat la o rata a dobanzii de 4,9% fixa 2 ani are o rata lunara de 290 euro daca este acordat pe 25 ani. Rata lunara scade la 265 euro pentru o perioada de 30 de ani. Initial, se poate considera ca a doua varianta este de ales, insa valoarea DAE creste cu aproape 1% pentru diferenta de 5 ani, in cazul imprumutului pe 30 de ani. Astfel, un imprumut mult mai scump poate sa para extrem de tentant.

Nici rata dobanzii nu reprezinta un criteriu relevant pentru a compara costul creditelor. In prezent, multe banci au transferat o parte din costul cu dobanda in comisioane. Un exemplu si in acest caz este relevant. Astfel, acelasi credit de 50,000 euro pe 25 de ani, cu un comision initial de 1%, este oferit de o banca cu o rata lunara de 290 de euro, in conditiile unei dobanzi fixe in primii doi ani de 4,9%. O alta banca ofera produsul cu o rata lunara de 377 de euro, dar o dobanda variabila de 7,75%. Iarasi, aparent, primul produs este mult mai tentant decat cel de-al doilea, insa pe termen lung, dobanda de 4,9% se transforma in jurul valorii de 8,5%, impingand valoarea DAE la 8,53%. In cazul celui de-al doilea produs, desi rata lunara este mai ridicata inca de la inceput, acesta nu se va modifica mult in timp, urmarind cotatiile indicelui EURIBOR, valoarea DAE fiind de 8,17%, valoric insemnand ca este mai ieftin cu aproximativ 1.500 de euro decat primul produs de creditare.

BNR propovaduieste creditarea in lei, dar in continuare cele in euro sunt mai ieftine, ce sa aleg?


Media a dezbatut aprins pe tema monedei la credite in ultima perioada, si a avut motive serioase. In ultimele luni, BNR indeamna populatia sa se imprumute in lei, insa analizand piata, dobanzile sunt in continuare mult peste cele ale creditelor in euro. Astfel ca nu este de mirare de ce romanii prefera in continuare creditele in valuta. Insa datorita deprecierii masive din ultimele luni a leului in raport cu moneda europeana, au crescut semnificativ si dobanzile creditelor in valuta. Totusi, o simpla comparatie a acestor credite, pe baza acelorasi criterii, 70.000 euro (echivalentul a 253.170 lei), pentru o perioada de 30 ani, cu destinatia achizitie imobil (in valoare totala de 100.000 euro - 361.670 lei), clarifica problema. In concluzie, imprumutul in euro este in continuare mult mai ieftin decat cel in moneda nationala. Procentual vorbind, in conditiile in care dobanda anuala efectiva medie a primelor cinci cele mai ieftine credite in euro este de 8,57% si 11,66% pentru creditele in lei, deducem ca imprumuturile in euro sunt cu 27% mai ieftine. Valoric vorbind, daca suma maxima de rambursat pentru un credit in euro pe 30 ani este in medie de 188.232 euro (680.778 lei), iar a unui credit in lei in aceleasi conditii este de 864,848 lei, rezulta un avantaj de 184.070 lei (echivalentul a 5.100 euro) pentru creditele in euro.

După determinarea celor mai ieftine credite, serviciile adiţionale trebuie să facă diferenţa

În funcţie de bancă, acestea pot veni cu oferte adiţionale, precum suportarea comisionului de analiză a dosarului, sau suportarea costurilor cu asigurarea locuinţei. Un alt avantaj pe care unele bănci sunt dispuse să îl ofere este acela că nu va trebui să plătiţi evaluarea imobilului, aceasta fiind suportată de bancă. De asemenea, banca se poate să pună la dispoziţia solicitantului consultanţă juridică gratuită. Detalii precum timpul redus de analiză a dosarului şi documentaţia simplificată de acordare a creditelor trebuie luate în considerare dacă marea dumneavoastră problemă o constituie termenul scurt de achitare a bunului.

După cum se observă, cel mai bun indicator este DAE, care înglobează toate costurile prilejuite de credit şi, totodată, foarte important! ţine cont de valoarea în timp a banilor. Astfel, pentru un credit de nevoi personale de 5,000 de euro pe 5 ani, dacă la o bancă valoarea DAE este de 11,70%, în timp ce la o altă bancă acesta este de 12,5%, categoric alegeţi prima variantă, cu cea mai mică valoare DAE. Cu siguranţă veţi face cea mai bună alegere!

(Raluca Dobre - Curierul National)